În capitala noastră dragă, nu puteţi să spuneţi că sunteţi singuri pe stradă.Dacă vă gândiţi să vă deplasaţi cu trenul sau mergeţi să aşteptaţi pe cineva care soseşte în Bucureşti, aveţi grijă cum şi pe unde circulaţi pentru că veţi avea plăcerea să vedeţi ceva persoane care stau cu punga la gură. Nu sunt copii care mănâncă chips-uri cu poftă, sunt ei..aurolacii..drogaţii noştri dragi care îţi dau în cap sau atentează la bunurile voastre.
Mie sincer îmi este teamă să trec pe lângă ei, chiar dacă sunt însoţită de cineva. Ei nu ştiu ce fac atunci când sunt în stare de euforie, nu contează ca eşti un om amărât sau nu ai nimic la tine. Numai că am norocul să dau peste ei chiar dacă sunt în centrul Bucureştiului sau la periferie. Zilele trecute erau unii pe Magheru, acum alţii îşi făceau veacul la gară.
Îmi este milă de ei, sunt copii ai străzii..sunt ai nimănui, însă fiind obişnuiţi aşa, nu acceptă o viaţă normală. Nu accepta un ajutor, atunci când sunt "închişi în casele de copii" fug pentru a căpăta independenţă şi libertate. Îmi este teamă când îi văd, nu ştiu ce intenţii au..iar ca mine, probabil mai sunt şi alţi oameni. Asta nu e regulă, mai ales dacă mergi noaptea pe stradă.
Oare am putea face ceva pentru a-i ajuta? Pentru a avea mai multă siguranţă pe stradă?
Eu nu sunt din Bucuresti, dar fac facultatea acolo si intr-adevar, trebuie sa admit acelasi lucru.Poate multi dintre ei par atat de inofensivi incat nici nu te gandesti ca ar avea vreo intentie sa te atinga sau alte chestii de genul acesta, insa nu trebuie sa iei pe incredere astfel de oameni. Ei sunt intr-adevar demni de mila, iar treaba oricum este destul de serioasa, pentru ca stilul asta de viata eu sunt tentat sa cred ca ei si l-au ales...bineinteles probabil din cauza ca au fost determinati sa devina asa din diverse experiente nefaste.
RăspundețiȘtergereCert este un lucru: desi numarul lor creste de la o zi la alta, nimeni ( si cand spun nimeni ma refer sa "sus-pusii" nostri) nu e dispus sa faca nimic, iar noi ca simpli activanti la vata de zi cu zi de acolo, suntem nevoiti sa suportam tot ce fac ei, si avem datoria de a nu-i respinge pentru ca sunt oameni
Asta cam asa e !! Daca sunt adunati in anumite centre,nu se pot acomoda si.. fug! Prefera libertatea, e solutia cea mai convenabila pt ei... Dar daca la treaba asta "contribuie" si personalul din centre?! Credeti ca au tratamente preferentiale?? Ba cred ca sunt priviti ca pe ultimii oameni,fara mila! Un pic de bunavointa si de omenie...nu le-ar strica! Ei n-au avut parte de asta niciodata,nu stiu cum e, dar daca te comporti rau...n-ai cum sa ai rezultate ! Plus ca au nevoie si de ingrijiri medicale pt a iesi de sub nevoia stringenta de drog! Nu se pot controla cand sunt in sevraj! Deci,in primul rand ar avea nevoie de un centru care sa instituie urgent tratamene pt ei!
RăspundețiȘtergereEi fug pt ca nevoia de-a se droga este mai mare decat vointa lor iar daca mai sunt "tratati" si animalic....,clar ca nu s-ar mai intoarce!
Siguranta pe strazi?! Nu vad sa fie vreodata!! Si nu numai din cauza lor!! Ei vor banii,la o adica!! Grav e cu obsedatii care circula in voie,ziua in amiaza mare! Am vazut la tv sapt. trecuta cazul unei tipe care-a urcat in lift si imediat si-un tip aparut de nicaieri! Ce-a urmat se-ntelege...
E de groaza!!! Cat de atent sa fii?
Nici nu banuiesti de unde poate veni pericolul!
Mare grija,iubita! Dumnezeu cu noi!
Pupici mii!
L'automne