Pagini

luni, 2 noiembrie 2009

Tare

Atmosfera din restaurant era intimă şi plăcută. Oglinzile mari, mobila cu tentă de secol 19, lumina blândă şi muzica în surdină creau o senzaţie de bine. Ea simţea că el are să-i spună ceva important. El întârzia momentul, discutând plăcute banalităţi, parcă dorind să prelungească deliciul clipei.

Ştii – spuse el emoţionat– trebuie să-ţi mărturisesc ceva.

Da, te ascult – spuse ea, şi parcă se îmbujoră puţin.

Deşi nu ne cunoaştem de chiar aşa mult timp, trebuie să-ţi mărturisesc că mă simt extraordinar de bine cu tine – spuse el luând-o de mână.

Da, şi eu simt la fel – spuse ea punându-şi cealaltă mână peste mâna lui.

Ştii, am avut o viaţă zbuciumată, dar am ajuns la o concluzie.

Care ?

Că orice fel de necazuri ai avea, în viaţă e mai bine să le împarţi cu cineva.

Da, ai mare dreptate. În doi e întotdeauna altfel.

Mă bucur că simţi la fel.

Da dragul meu.

Draga mea. De aceea…of, nu-mi găsesc cuvintele.

Fii natural.

…de aceea, m-am gândit să te rog ceva, dacă accepţi…

Spune dragul meu.

Mă gândeam că relaţia noastră a ajuns la un punct în care ar trebui să evolueze din punct de vedere al încrederii reciproce şi al angajamentului.

Of, nu mă mai fierbe, spune-o odată !

Ai putea să-mi imprumuţi 2000 de euro ?

3 comentarii:

  1. Ha!!!pe vremuri de criza...greu sa dai 2000 de euro...chiar ca e tare!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. O să vorbim poate despre o chestie diferită, chiar mi-ai amntit o cu toată altă chestiune legată de ceea ce spui acum. Poate o să postez ceva pe blog încă nu ştiu, dar o să îmi amintesc despre ceva sublim legat de ceea ce spui aici:)

    RăspundețiȘtergere