Pagini

marți, 7 mai 2013

Ce bine e sa ai parinti care se ocupa de tine

In urma vizitei la medicul stomatolog, am fost de fata la o discutie intre doua femei, doua mame ...  doamna doctor si o cunostinta/prietena de-a sa. Amandoua aveau fete de varsta apropiata banuiesc, si povesteau de minivacanta de Pasti si de ce urmeaza sa faca in urmatoarea perioada.

Am fost placut surprinsa sa aud cum acei copii, la varsta de 12-13 ani, maxim 14 ani isi petreceau timpul. Era altceva fata de ce auzeam zilnic la munca, acele fete nu erau pasionate de telefoane si tablete, ci erau preocupate de activitati in aer liber si calatorii. Una din ele venise din excursia petrecuta in Franta, urmand sa mearga intr-o alta tabara, iar cealalta a mers la Sighisoara la calarit ... nefiind prima oara.

Cel mai tare mi s-a parut faptul ca un copil de varsta lor, sustine examenul de engleza la Cambridge.
Mi se pare un lucru extrem de bun, pentru ca in zilele noastre majoritatea copiilor invata inca de la gradinita limbi straine, dar pregatirea e facuta intern de catre profesorii de acolo, sau particular acasa cu altcineva. Cati dintre parinti se gandesc, sau isi permit, sa-si trimita copilul sa urmeze cursurile la o scoala recunoscuta international? 

Pe vremea mea se facea mai putina pregatire individuala la limbi straine, baza era sa faci pregatire inainte de examenul de capacitate sau bacalaureat ... sau cel putin eu nu stiam de asa ceva, am inceput sa fac pregatire la engleza mai tarziu, prin liceu cred, cu cateva tipe, studente, de la care nu am invatat nimic. Ai mei probabil nici nu stiau de existenta unor scoli speciale pentru asa ceva, si cred ca nici nu aveau timp sa se preocupe de asta ... le aveau p-ale lor.

Cu siguranta exista diferenta care se vede pe termen lung, intre copiii care merg la activitati extrascolare (intr-un mod serios) si altii care isi petrec timpul in fata TV, calculatoarelor, telefoanelor, etc. E adevarat ca si timpul este limitat, multi parinti nu mai sunt in stare sa aiba suficienta rabdare si putere sa se mai ocupe de copiii care cersesc un gram de atentie, atunci cand se intorc acasa dupa o zi de munca in care sunt epuizati total. 

Nu am copiii, dar ma/va intreb: conteaza mai mult sa avem bani pentru a satisface dorintele copiilor, stand departe de ei si simtindu-ne uneori straini, sau alegem sa le fim alaturi si sa ii vedem cum cresc?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu