Pagini

luni, 19 octombrie 2009

E frig in sufletul multor persoane

Nu-i asa ca sunt multi oameni necajiti pe lumea asta si putini dintre noi le acordam un pic de atentie? Eu asa cred..sunt foarte multe persoane care intr-adevar au nevoie de ajutor, dar nimeni nu are timp si pentru ei..ne intereseaza bunastarea personala si atat.

Poate noi, cei mai "bine pusi la punct", gandim uneori ca Dumnezeu ne-a dat atat de multe greutati incat nu mai putem, ne vaitam si ne intrebam oare de ce noi nu avem noroc in viata fata de X, Y care "au tot ce si-au dorit" (pun in ghilimele deoarece oricum este subiectiv totul, nu putem cunoaste cu adevarat ce se afla in sufletul nimanui..chiar daca avem averi, super cariera, o familie care pare fericita, nu inseamna ca suntem intotdeauna impliniti cu adevarat). De fapt, oricat de mult am fi incercati de Dumnezeu, oricat de greu credem noi ca ne este, nu inseamna ca avem motive intemeiate pentru a crede asta, exista pe lume oameni care intr-adevar duc o viata grea.

De exemplu, in aceasta dimineata mergand printr-o atmosfera "placuta" de toamna, am trecut pe langa doua femei care mie cel putin mi-au rupt sufletul. Una dintre ele, era pe o scara exterioara a unui imobil ce incerca sa se incalzeasca cu niste geci (cu una era imbrata si pe alta o tinea in brate pe fata), iar alta dormea pe asfalt printre mizerii. Nu aratau ca femei care locuiesc pe strazi, care consuma bauturi alcoolice..pareau femei necajite. Eu inghetasem de frig, cu toate ca mergeam doar de cateva minute, ma intreb oare cum or fi fost ele care stateau afara pe vreme ca asta? Probabil nu-si mai fac probleme daca s-a dat drumul la caldure in locuinte, sau daca sa bea un ceai cald sau o farfurie de mancare.. In schimb, noi ne plangem si avem nemultumiri la tot pasul, fara sa vedem ca indiferent de greutatile pe care le avem, trebuie sa-i multumim Domnului ca suntem sanatosi..nu suntem nici handicapati, nici nu avem nevoie de insotitor ca sa ne deplasam, nici viata noastra nu atarna de un fir de ata si exista posibilitatea sa nu mai vedem lumina zilei de maine..avem un acoperis deasupra caruia sa stam si o mancare de pus pe masa, nu-i asa?

8 comentarii:

  1. Nepasarea asta din jur tinde sa ne inghete,e un adevarat fenomen! Toti alearga sub povara zilei de maine coplesiti de greul ei...Cine sa mai priveasca pe langa el?! Uitam ca ni se va masura exact cu aceeasi masura cu care-am masurat si noi...Cu o floare nu se face primavara dar se insenineaza un suflet si nu e deloc putin! Asa cred!

    Pipicei calzi,calzi!
    L'automne

    RăspundețiȘtergere
  2. ai dreptate,trecem nepasatori pe langa cazuri de acest gen,dar sa zicem ca te opreai si le dadeai o farfurie de mancare calda.poate repetai gestul peste o saptamana,timp in care nu se mai gasea altcineva sa le ajute,de aceea,in cazuri de genul asta,trebuie interventia auoritatilor,trebuie facut ceva permanent.

    RăspundețiȘtergere
  3. E mult si daca obsevam durerea din jur.
    Pe mine m-au lasat rece niste tineri, in tren, saptamana trecuta, cand si-au pus ghiozdanele pe bancheta ca sa nu, citez, "se aseze vreo FOSILA". Mai nou, oamenii astia care au prin atatea ierni, atatea vremuri, inclusiv comunismul... ajung sa fie bataia de joc a noilor generatii.
    E trist cum ne ducem la fund. Ca popor, ne furam singuri palaria. De asta nu ajungem nicaieri.

    RăspundețiȘtergere
  4. ce sa va mai spun, ca atunci cand am plecat spre casa am trecut din nou pe langa ele, si una dintre ele avea cateva borcane cu mancare langa (probabil i-a adus cineva), dar cealalta tot in geaca era..nu am apucat sa-i vad fata..dar mi s-a rupt inima. E trist...

    RăspundețiȘtergere
  5. Macar tie ti-a pasat ana. Si sunt putini ca tine! Multi nici nu baga de seama prezenta acestor oameni necajiti!

    RăspundețiȘtergere
  6. Pai da Bogdan, insa pe ele nu le ajuta cu nimic faptul ca mie imi pasa..trebuie sa fac ceva concret, insa ma gandesc ce anume astfel incat sa le fie bine, si sa nu-mi iau injuraturi (mi s-a intamplat sa dau ceva oamenilor necajiti, si sa-mi ceara bani..sau sa-mi spuna chestii urate)

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai asta zic. Tie iti pasa si usor usor o sa treci la fapte. Altii nu dau doi bani pe oamenii astia, apai sa mai faca ceva sa ii ajute!

    RăspundețiȘtergere
  8. Adevarat...uneori uitam multe lucruri importante pe care le avem si pentru care am muncit mult sau pe care ni le-a dat Domnul in dar, si ne lasam dominati de mirajul celor pe care nu le avem...este o problema destul de uratica a vremurilor noastre:D

    RăspundețiȘtergere