Multumita unei dragi colege, mi-am petrecut seara de vineri la Teatrul National, la piesa "Tectonica sentimentelor", de Eric Emmanuel Schimitt.
Mi-ar fi placut sa ajung inainte, la "Oscar si Tanti Roz", dar asta dupa ce as fi citit cartea, insa cum nu m-am invrednicit sa fac nimic, am acceptat invitatia de a vedea "Tectonica sentimentelor", si a meritat.
Chiar daca eram obosita, si amortisem la un moment dat pe scaunul ala, ma invarteam de nu imi mai gaseam nicio pozitie, am fost prinsa de actiunea piesei. Este o poveste aproape de realitatea zilelor in care traim si cred ca poate fi chiar o lectie, pentru unii dintre noi.
Va recomand piesa, si nu as vrea sa povestesc actiunea ei, din cauza faptului ca este interpretabila si poate vi abordata din mai multe de vedere, astfel incat concluzia si aprecierile sa difere foarte mult.
Imi recomandati si mie alta piesa la care ati luat parte?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu